Economia antreprenorială a demonstrat că este importantă. Si acest aspect nu se va putea schimba. Specialiştii evaluează şi sunt de acord că dezvoltarea unui sector viabil al IMM-urilor în structura economică a ţării este esenţială. Deşi este încă preferată o slujbă la stat chiar şi prost plătită, decât asumarea riscului de a gestiona propria afacere, în România spiritul antreprenorial a inceput sa se dezvolte. Si acum cu greu se va opri, pentru ca prezinta potential.

Romanii, buni “afaceristi”

De ce sa nu recunoastem? Multi romani au dezvoltat de la zero o afacere, in industrii la care multi dintre noi nu ne-am fi gandit. Cum au reusit?

• Si-au concentrat zi de zi atentia pe ceea ce trebuie sa faca pentru a supravietui si nu au bagat in seama vocile (ceilalti, mass media, etc) care iti spun ca nu vei reusi.
• Au riscat
• Au luat in calcul avantajele, plusurile afacerii in contextual economic actual.
• S-au documentat
• Au economisit si au pus deoparte banii necesari pentru a investi intr-o afacere
• Si-au evaluat si reevaluat stilul si strategia conducerii potentialei afaceri
• Antreprenoriat nu inseamna obtinerea imediata de venituri – au constientizat ca o obtinere imediata de venituri este imposbila, mai ales in contextual economic actual si in condintiile in care discutam acum despre “un antreprenoriat de criza”, in care investitiile sunt mari, insa, profitul la inceput, nu se ridica la acelasi nivel.

Daca ne uitam mai bine, acestia ar fi pasii de baza pentru a-ti deschide propria afacere. Nu sunt in masura sa dau sfaturi sau sa ma consider un bun observator al antreprenorilor din Romania, dar pot marturisi ca am aflat aceste lucruri chiar de la oamnei de afacere pe care i-am cunoscut, direct sau indirect, cel mai mult prin cartea companiei noastre – HOW I DID IT, lansata in aceasta vara -

Cartea HOW I DID IT – Inspiratie, Excelenta, Pasiune
Tot mai multi manageri si antreprenori au dovedit ca pasiunea, munca, inovatia, riscul sunt cuvinte cheie care defines o cariera de succes. Pentru ca performanta in mediul professional nu presupune doar talent, doar munca sau doar inovatie. Ci perfecta sincronizarea a acestora, pentru a ajunge la excelenta in cariera.
HOW I DID IT vorbeste despre oameni si cariere. Despre cum cuvinte ca inovatie, excelenta, pasiune ii definesc si despre cum au reusit isi contureze din cariera lor o poveste de succes care merita sa fie spusa. Majoritatea dintre noi putem vorbi despre succes , prin cuvinte, insa adevaratele modele business, din aceasta carte, vorbesc despre succes, prin fapte.
EI SUNT CEI CARE STIU CE INSEAMNA SUCCESUL.

25 de antreprenori si 25 de manageri sunt protagonisti in cartea HOW I DID IT. Traseul lor profesional, povestile insipirationale ale oamenilor care au adus un strop de inovatie si au aratat o imensa pasiune pentru munca pe care o fac zi de zi. Ei sunt cu adevarat invingatorii in mediul business romanesc.
Unii oameni sunt ingineri, altii sunt artisti, altii econonomisti, oamenii din HOW I DID IT sunt „creatorii” succesului si performantei in lumea business. Bazandu-se pe calitate si excelenta, pe imensa pasiune a acestor creatori, cartea este un album pe care oricine ar trebui sa il aiba. Pentru ca in ei gasesti adevaratele modele care au stiut sa se adapteze, sa exploreze, sa isi depaseasca limitele.

BizCampus Network va invita intr-o lume in care sa intelegeti cuvinte ca: succesul, performanta si evolutia si in care veti gasi 50 de stiluri de viata, 50 de idei de business, 50 de povesti, 50 de nume, 50 de oameni din istoria business-uluiIn cartea HOW I DID IT, vei invata de la cei mai buni despre cum si tu poti fi invingator, prin cele 50 de marturii. Doar ei, cu povestilor lor si ale companiilor, definesc succesul.
Cunoaste-i! Cartea poate fi achizionata online, de pe www.howididit.ro , cu o reducere de 20% sau direct din retelele Diverta, Humanitas si Carturesti, la pretul de 69 RON.

In incheiere, tine minte raspunsurile la urmatoarele intrebari:
1. De ce anume trebuie sa tii cont cand vine vorba de afaceri si de cei care se gandesc la un start-up?
2. Cat este de riscant sa pornesti un business in mijlocul celei mai dure crize financiare din ultimii 20 de ani?
3. Care sunt domeniile de business cu cel mai mare potential?

In urma unui studiu realizat de CEBR (Centre for Entrepreneurship & Business Research), companie de consultanta si cercetare in afaceri, s-a ajuns la urmatoarea concluzie: companiile conduse de femei(39%), reprezinta un procentaj mai mare decat cele conduse de barbati (31%).

Atentie! Femeie, doreste propria afacere. De ce?

Prestanta, respectul, notorietate, asigurarea unui statut social si influenta exemplelor de success in afaceri.Toate acestea motiveaza o femeie sa isi deschida si conduce propriul business. Mai mult, independenta financiara este un alt factor care ambitioneaza femeia sa aspire la putere.

Afacerile create de femei.Cum arata?
Studiul a aratat ca firmele conduse de femei sunt mai tinere cu aproximativ 2 ani, sunt finantate din propriile resurse, creditele bancare inregistrand un numar redus, iar 47% din companiile initiate de femei au proprietar unic, in 79% din cazuri femeile ocupandu-se si de management. Femeile proprietari si manageri raman insa mai putine in comparatie cu barbatii manageri: 80% fata de 86%.

Modele de femei de afaceri:
Elena Cristescu, Opticris (castigatoare a Best Entrepreneur Award
Mihaela Popa, CEC Bank (castigatoare a Leading Corporate Executive Award)
Florentina Ivan, Blue Air (castigatoare a Most Dynamic Career Development Award)
Camelia Sucu, Class Living (castigatoare a Most Admired Business Owner Award)
Anca Vlad, Fildas (castigatoare a Model of Excellence Award)
Maria Grapini, Pasmatex (castigatoare a Most Ardent Business Community Advocate)
Carmen Tanasie, Omnirom Media Group (castigatoare a Most Admired Business Woman of the Year).

Asadar, numarul femeilor de afaceri din Romania a crescut considerabil in ultima vreme, mai ales de la inceputul anilor 2000. Care este, totusi, diferenta dintre impicarea in afaceri a sexului feminin fata de cel masculin? Spre deosebire de barbati, femeile tind sa se ataseze emotional de ideile de afaceri pe care le au si risca destul de mult pentru a le pune in parctica, in momentul cand lanseaza sau conduc propria afacere.

Sa fie acesta un lucru din care au de castigat sau de pierdut?

In urma unui un studiu facut la nivel European, Mihai Stanescu (Rocoach) si unul dintre partenerii Start&Grow, au exemplificat faptul ca abilitatile necesare si accesibile unui antreprenor sunt: generarea executia unui plan de afaceri, networking si capacitatea de a intra in contact cu oamenii in cadrul unui eveniment. Nu in ultimul rand, un antreprenor innascut trebuie sa stie sa vanda: pe sine si proiectele/serviciile companiei pe care o conduce. Mihai Stanescu a pus accent pe faptul ca romanii care considera ca fac networking nu intra in contact cu oamenii, ceea ce reprezinta o problema, pentru ca in afaceri este nevoie de relationarea cu ceilalti.

Din partea companiei Microsoft, Todi Pruteanu, a accentuat faptul ca un adevarat manager trebuie sa fie intai de toate un mentor al echipei si sa dovedeasca o capacitate de a gasi si oferi raspuns oricarei intrebari care vine din partea echipei si sa ofere solutii oricarei probleme care se iveste in procesul de manageriere al companiei.

Alexandru Bordei – Hostway Romania, sustine ca in lumea business-ul, in calitate de antreprenor, trebuie sa ajungi sa fii mai bun decat ceilalti, sa faci cel mai bine din ceea ce face fiecare. Acest lucru te defineste ca antreprenor, mentor si leader in companie.

Iulia Enescu , Salans - More and Asociatii , considera ca un bun antreprenor trebuie sa porneasca de la premisa ca nu exista altul mai bun in companie decat el. Da, trebuie sa ii subestimeze pe ceilalti, pentru a capata avantaj, incredere si ambitie in propriile abilitati.

Care sunt, asadar, cuvintele care exprima dezvoltarea profesionala?
• Plan de afacere
• Networking
• Contact cu oamenii
• Vanzari
• Mentor
• Cel mai bun

In care si in cate dintre acestea te ragasesti?

Personal, vad aceste cuvinte potrivite pentru un manager care…isi cunoaste capacitatile si abilitatile si care vrea sa fie un exemplu pentru angajati. Probail se gandeste ca daca ar fi avut abilitatile necesare, toate aceste abilitati, ar fi trebuit sa ii tina locul. Si nu de putine ori sunt adevarata aceste lucruri, dar sa gandim realist si rational: Daca a ajuns ca angajatul sa aiba toate abilitatile necesare executarii sarcinilor de serviciu si chiar l-a ajuns pe Director, atunci nu inseamna decat ca Directorul a facut o treaba buna in perfectionarea oamenilor sai, deci a avut calitati de manager exceptionale, ceea ce il indispensabil si imposibil de inlocuit de pe pozitia pe care o detine.

Sa fie vorba de modestie sau de dorinta de a fi mereu primul?
Faptul ca doar 22% dintre managerii din ziua de astazi considera ca angajatii sunt pregatiti din toate punctele de vedere se datoreaza, cel mai probabil, nevoii si sentimentului acestora de a-si pastra autoritatea in fata angajatilor. Si nu il vad ca pe un lucru rau, mai ales daca va in aceasta “nerecunoastere” un impuls in randul oamenilor pe care ii conduce, de a-si depasi limitele si chiar seful.

Va vine sau nu sa credeti, dar chair si marii manageri manifesta o mare sete de cunoastere si de perfectionare continua.Cu cat reusesc mai multe in business-ul pe care il conduc, cu atat mai mult doresc sa exceleze, creandu-si mereu noi limite pe care sa le depaseasca, pentru ca sunt constienti ca doar talentul de a “a fi manager” nu este suficient. Tocmai de aceea, majoritatea dintre acestia sunt deschisi noilor idei venite din sedintele interne si cauta sa gaseasca solutii la probleme, impreuna cu anagajatii (mai ales cu cei de pe pozitii de conducere a propriilor departamente).

De la talent la mangementul performantei nu este decat un pas. Si da, un pas nu foarte mare. Majoritatea managerilor isi doresc si urmaresc sa il faca. Dar, pentru a atinge acel apogeu, trebuie sa ai oameni pe care sa poti conta, acei oameni cu “toate abilitatile necesare” sau, din contra, sa ai acei oameni, fiecare bun pe bucatica sa, dar care, impreuna sa te aduca, pe tine, ca manager, un pas mai aproape de performanta. De acolo inainte, este rolul tau, ca manager sa iti duci afacerea pe carari nebatatorite…

Dupa terminarea armatei, Philippe s-a alaturat in cadrul UFB Locabail, o companie de Leasing a marelui grup Bancaire, de sub aripa lui Paribas. A urmat o perioada in care a lucrat pe un post care ii permitea sa faca analize, sa ia decizii. A avut parte de multe provocari, dar, spune el, l-a avut ca model pe Yvon Chouinard, fondatorul Patagonia. Dar, mai bine, aflati poveste lui din interviul de mai jos.
Varianta in limba romana interviului o puteti gasi, exclusiv, pe http://www.howididit.ro

How did you start your career? What was your first job?

In 1990, just after my military service, I join UFB Locabail, the leasing company of the Compagnie Bancaire, owned by Paribas, as credit analyst for the commercial vehicle financing Dpt. I worked in the headquarter in Paris and I was in charge of analyzing and deciding, according to an underwriting delegation, the applications sent by our commercial network. It was a very good school to learn how to decide fast with a limited set of information, and how to explain and sustain your decision when it was unfavorable. I changed regularly position, from commercial to recovery or financial control, in France then in Italy before coming in Romania.

How did you get at BNP Paribas?

In 1990, UFB Locabail was quoted on the French stock market and the Compagnie Bancaire was the main shareholder. We were then owned at 100% by Compagnie Bancaire, which became owned at 100% by Paribas before the merger between BNP and Paribas which led to the leading group BNP Paribas.

What was your greatest challenge in your entire career?

With no contestation, the greatest challenge was to come in Romania in order to set up a leasing company (supervised by the National Bank of Romania) from scratch just before the financial crisis. It was a set of challenges: to discover the Romanian culture and the Romanian market, to recruit people, to identify the good strategy, and so on…It has been very exciting.

It was difficult at the beginning? What was easy for you in the beginning?

Working in a different country make you lose your references, which are crucial in order to take the good decisions. Thanks to my previous experience in Italy, another latin country, I think I saved time and energy to solve this first hurdle.

What are the criteria’s do you choose your managers - what are the most important things ?

To recruit is one of the more difficult task to tackle. For the selection of the managers, I favored their personality, their adapting and thinking skills more than their knowledge or professional experience. Experience is the past, personality is the future. I paid attention also to diversity looking for people coming from different industries and with different educational background.

In what way you manage to distribute the responsibility ?

When you work with motivated and disciplined people, the distribution of the responsibilities is coming quite naturally. Each one knows the strategy of the company, its goals and how each one is contributing to achieve it.

How fast did the company grow up since you are in front of it/ the head of it? Which role plays the innovation in BNP Paribas?

Volume has never been our target. It is important but it comes naturally if you are providing a real added value to customers in the market. And innovation is key if you want to adapt to the fast changing markets and make the difference with the competition.
As a matter of consequence, after 2 years of experience, we exceeded the initial target in terms of development and profitability. But this is the past, and we need to keep focused on the present and the near future!

What is the key of being a good manager? What are the main characteristics?

A list of qualities in order to be a good manager wouldn’t be so relevant. As a matter of example, I think that being a good team player, being able to effectively listen others, being creative and curious are key.

Leader or Manager? Is it better to be loved or feared?

I don’t think we have to choose between manager and leader. Both are necessary. You need to manage the things, the processes, the products, … in order to improve the quality of your output and to lead the people you are working with towards the best business orientations. People are not machines. They need to understand and to be convinced if you want them to deliver their best.
Neither loved nor feared! If your goal is to be loved, you won’t take the best decision for your company, but for your charisma. If you are feared, people won’t deliver their best because they will be afraid to take initiatives.

Favorite leader

I have a deep respect for Yvon Chouinard, the founder and owner of Patagonia, an outdoor clothing Californian company. He wrote a very interesting book “Let my people go surfing!” which narrates how he created and leaded his company to success while respecting sound business practice and respect of environment. He demonstrated a courageous innovative approach, balancing the short view of the market by a long term and responsible strategy.

What are the main advice that you will give to a junior or a middle manager to reach the top ?

My best advices would be to really desire it (not everybody wants it), to act as of now as if he was already at the top (it is the best way to prepare yourself and to show to the others your capabilities), and finally to find a sponsor.

What is the balance between work and personal life ?

It is difficult each day to keep the balance because of the permanent and urgent professional solicitations we receive. But you have no choice if you want to last long. You have to set up clearly you own goals and priorities, both in terms of professional matters and personal life. I find very useful the question of the “ten years”. When you have a dilemma between professional and personal option, you try to guess what would be your perception 10 years after about the better choice. It is often illuminating.

Inovatia vine din acceptarea provocarilor si a riscurilor. Excelenta se obtine prin munca. Pasiunea vine din suflet.

Tinand cont de cele trei fraze, putem identifica patru protagonisti pentru a ajunge “cineva”: provocari, risc, munca, pasiune. Stop! Nu am scris in ordinea care trebuie: munca, pasiune, provocare, risc. Amestecam ingredientele, gasim reteta cea mai buna si apoi savuram „rezultatele”. Cum societatea este intr-o continua schimbare, iar schimbarea, stim cu totii, vine de fiecare data cu provocari, acceptarea acestora inseamna un pas spre inovatie. Odata facut acest pas, restul vine de la sine. Stiti si voi cum se intampla…inceputul este mai greu.

Excelenta poate fi una dintre provocari. Nu, gresesc, poate fi cea mai mare provocare, pentru ca, gandindu-ne de doua ori, este, intr-adevar, greu de atins. Poti ajunge la ea prin inovatie si pasiune? Poti. Poti ajunge la ea prin munca? Poti. Poti ajunge la ea prin acceptarea provocarilor si asumarea riscurilor? Poti.

Avem reteta. Ce mai trebuie? Modele. Slava Domnului, avem modele, modele bune sau mai putin bune, nu conteaza atat de tare, trebuie doar sa alegem ce este mai bun si sa invatam din greselile lor. Avem modele, din toate domeniile si ariile in care ne putem construi o cariera, de la muzica la mediul „corporate”. Ne plac, ne inspira, ne regasim in ele.

Inspiratie. Excelenta. Pasiune, o reteta a succesului.

Inspiratia apare, de cele mai multe ori pe moment. Din punctul meu de vedere, trebuie sa dam frau liber imaginatiei, sa avem curajul de a ne exprima ideile, fie ele bune sau mai putin bune, asta inseamna brainstorming si din aceste idei mereu iese ceva. Inspiratie, este, in acest caz, premeditata, pentru ca nu poti veni cu o idee geniala pe loc. Sau da, dar deja vorbim de exceptii…rare exceptii.

Excelenta, un cuvant care atarna greu. Dar, pentru a fi „precisa”, o sa va relatez ceea ce a zis un mare nume din domeniul business, Brian Tracy, autor canadian care scrie si vorbeste despre succes de mai bine de 15 ani. Orientarea spre excelenta este o treia directie de focalizare propusa de Tracy. Excelenta inseamna, pentru autorul canadian, sa te numeri in primii 10% din oamenii din domeniul tau. Asta presupune sa tintesti mereu spre locul intai, sa iti constientizezi punctele forte si pe cele slabe. Sa identifici, mai presus de toate, acea abilitate care, bine slefuita, ar putea sa iti aduca multe procente in plus. Iata ce considera Tracy: “Toate abilitatile de business pot fi invatate. Daca poti folosi un calculator si daca poti conduce o masina, poti invata orice abilitate de business. Tineti minte ca s-ar putea sa va aflati la doar o abilitate distanta de dublarea veniturilor”.

Pasiunea – stiti cum se spune: Unde dragoste nu e, nimic nu e. Unde nu este pasiune pentru munca, nu exista loc decat pentru insatisfactie, nervozitate, frustrare, incordare”. Gandeste-te cum ai putea sa faci un lucru bine si pana la capat daca nu prea iti place ceea ce faci? Hm, il faci de voie de nevoie. Dar, acum gandeste-te cum ai realiza un lucru daca iti si place si pui pasiune? Cu siguranta, aduci un plus de valoare atat companiei, proiectului in care te-ai implicat, dar si tu ai o satisfacetie mai mare si esti mult mai motivat odata ce faci ceea ce iti place.

In plus, pentru ca jobul tau sa-ti ofere satisfactie si sa-ti induca sentimentul de implinire si utilitate, este nevoie sa-ti puna in valoare talentele si aptitudinile pe care le ai. Descoperirea unor aptitudini de a caror existenta habar nu aveai, atrage dupa sine un si mai mare grad de satisfactie. Insufletirea si pasiunea pentru un anumit domeniu constituie pentru multi angajatori un important criteriu de angajare.

Da, stiu, este destul de greu sa ai un job care sa iti ofere oportunitatea de a pune cu adevarat pasiune in ceea ce faci, dar nu este imposibil. Este destul de greu sa atingi si acel grad de „excelenta”, necesita timp, munca si tot tacamul. Pentru a realiza aceasta „reteta a succesului”, trebuie sa stii unde sa fii, cand si cum. Cu alte cuvinte, trebuie sa fii omul potrivit, la locul potrivit, locul pe care tu ti-l doresti.

Ei bine, povestea HOW I DID IT a pornit de la evolutia semnificativa a business-ului din Romania. Tot mai multi manageri si antreprenori au dovedit ca pasiunea, munca, inovatia, riscul sunt cuvinte cheie care defines o cariera de succes. Pentru ca performanta in mediul professional nu presupune doar talent, doar munca sau doar inovatie. Ci perfecta sincronizarea a acestora, pentru a ajunge la excelenta in cariera.

HOW I DID IT vorbeste despre oameni si cariere. Despre cum cuvinte ca inovatie, excelenta, pasiune ii definesc si despre cum au reusit isi contureze din cariera lor o poveste de succes care merita sa fie spusa. Majoritatea dintre noi putem vorbi despre succes , prin cuvinte, insa adevaratele modele business, din aceasta carte, vorbesc despre succes, prin fapte.
EI SUNT CEI CARE STIU CE INSEAMNA SUCCESUL.

25 o data, 25 de doua ori. 25 de antreprenori si 25 de manageri sunt protagonisti in cartea HOW I DID IT. Traseul lor profesional, povestile insipirationale ale oamenilor care au adus un strop de inovatie si au aratat o imensa pasiune pentru munca pe care o fac zi de zi. Ei sunt cu adevarat invingatorii in mediul business romanesc.
Unii oameni sunt ingineri, altii sunt artisti, altii econonomisti, oamenii din HOW I DID IT sunt „creatorii” succesului si performantei in lumea business. Bazandu-se pe calitate si excelenta, pe imensa pasiune a acestor creatori, cartea este un album pe care oricine ar trebui sa il aiba. Pentru ca in ei gasesti adevaratele modele care au stiut sa se adapteze, sa exploreze, sa isi depaseasca limitele.

BizCampus Network va invita intr-o lume in care sa intelegeti cuvinte ca: succesul, performanta si evolutia si in care veti gasi 50 de stiluri de viata, 50 de idei de business, 50 de povesti, 50 de nume, 50 de oameni din istoria business-ului. Ambitia, curajul si riscul le sunt masa, iar inovatia, pasiunea si profesionalismul le sunt casa.
In cartea HOW I DID IT, vei invata de la cei mai buni despre cum si tu poti fi invingator, prin cele 50 de marturii. Doar ei, cu povestilor lor si ale companiilor, definesc succesul.

Cunoaste-i!

Acestea sunt intrebari pe care si le pune, mai mult ca sigur, orice om de business, orice General Manager si Antreprenor. Banii, intr-adevar, vin mai greu, afacerile nu se mai misca la fel ca inainte, cu aceeasi viteza a luminii. Si atunci…ce facem? Cum pacalim criza?

Cu grija…

Am ales trei oameni de business din Romania, care au prezentat, pe scurt in mass-media, cum merge business-ul in domeniul in care ei activeaza si iata ce spun:

FABIO FABRIS - Director Monini : Ne despart 40 de ani de Italia in privinta consumului de ulei
Romania se afla in aceeasi situatie in care se gasea Italia in urma cu 40 de ani in privinta consumului de ulei, spune Fabio Fabris, export manager Europa de Est al producatorului italian Monini.

In prezent, in Romania consumul anual de ulei de masline este de doar 0,1 kg/capita, in conditiile in care in Italia acesta se situeaza la 12 kg/capita. Si tari precum Grecia si Spania se bucura de un consum ridicat de ulei de masline per cap de locuitor, de 18 kg, respectiv 11 kg.

“Pe timp de criza am observat ca oamenii sunt mai atenti la sanatate, cumpara mai putin, insa de o mai buna calitate. In Italia nu te poti adresa unui cumparator pentru a-I sugera un anumit tip de ulei, pentru ca el stie deja ce vrea, ce brand prefera. In Romania, consumatorii sunt destul de derutati si deseori achizitioneaza in functie de pret sau de intuitie. Suntem in aceeasi situatie in care era Italia in urma cu 40 de ani, insa piata are potential de crestere”, explica Fabio Fabris.

Firmele mici si fara strategii coerente vor fi inghiţite de companiile mari, spun managerii romani

Mai intai a redus cheltuielile cu utilitaţile si carburanţii. Dupa eficientizarea activitaţii la nivel micro,EUGEN TUDORACHE, directorul general al producatorului de cosmetice Genmar, a trecut la elaborarea unei strategii de afaceri pe timp de criza: “Banii s-au scumpit, consumul se va restrange, iar noi va trebui sa ne adaptam producţia de cosmetice la cererea in scadere”, ne-a declarat Tudorache. El se asteapta la o inrautaţire a situaţiei economice in Romania in viitorul apropiat, cu un punct culminant in 2009, ca si managerii din Europa Centrala si de Est, chestionaţi de firma de consultanţa Roland Berger.

Exista si manageri relaxati

In ciuda pesimismului manifestat de europeni, exista si manageri romani pentru care criza internaţionala se traduce prin cresteri in afaceri. “Nu pot sa dramatizez, pentru ca am echilibrat situaţia. Am pierdut pe segmentul de turism de afaceri, dupa ce mai multe firme si-au anulat team-building-urile. In cazul pachetelor individuale, exista in continuare cerere. In schimb, avem un reviriment al cererii de pe pieţele nordice”, a declarat pentru Gandul ANCA NEDEA, directorul general al lanţului hotelier Ana Hotels – Eforie Nord. Ea se asteapta la o imbunatatire a situatiei in domeniul ospitalitatii, din primavara anului viitor.

Si totusi, parca ne-am departat de titlul articolului nostru…joaca managerii teatru pe timp de criza ‘au ba?
Nu cred ca este vorba de “a juca teatru”, cat mai degraba de a incerca sa pastreze diplomatia, linistea si calmul in cadrul companiilor pe care le conduc. Altfel, risca sa piarda increderea oamenilor lor si, pe direct vorbind, intreaga echipa. Asa ca aleg solutia de mijloc, cea care nu afecteaza pe nimeni din afara, ci poate doar pe ei, in calculele proprii si in cifrele de afaceri.

A fi manager
… este o mare responsabilitate, o mare provocare. A fi manager pe timp de criza este o mai mult decat o provocare, este o depasire a limitelor si o capacitate dezvoltata de a te adapta la business-ul actual.

Alba

Extracţia minereurilor metalifere: 787 de şomeri.
Construcţii: 652 de şomeri.
Textile: 449 de şomeri.
Maşini-echipamente: 362 de şomeri.
Mobilă: 342 de şomeri.

Arad

Elcoteq: 400 de angajaţi.

Compania finlandeză Elcoteq a închis fabrica de la Arad (de echipamente electronice) în 2009, pe fondul crizei financiare. În fabrica arădeană lucrau 400 de angajaţi.
“În 2009, compania a executat un plan de restructurare pentru a ajusta costurile, pe fondul scăderii cererii. Planul de restructurare, publicat în ianuarie 2009, a fost dus la bun sfârşit. Printre măsuri se numără închiderea fabricilor de la Arad, din Richardson (America) şi St. Petersburg (Rusia)”, a declarat pentru MONEY.ro Maria Forsström, specialist pe comunicare la Elcoteq.

Auto: 448 de disponibilizaţi.
Mobilă: 260 de disponibilizaţi.
Construcţii metalice: 180 disponibilizaţi.
Electronice: 400 de disponibilizaţi.

Argeş

Componente auto: 2.582 disponibilizaţi (1.997 în 2009 şi 585 în 2010)
Construcţii civile: 1.106 disponibilizaţi (1.067 în 2009 şi 39 în 2010).
Lemn: 339 disponibilizaţi.
Construcţii metalice: 282 disponibilizaţi (247 în 2009 şi 35 în 2010).
Drumuri şi căi ferate: 173 disponibilizaţi.
Extracţia cărbunelui: 170 disponibilizaţi.
Textile: 487 disponibilizaţi (119 şi 368 în 2010).
Dintre cele mai importante:
Lisa Draxlmaier: 389 de angajaţi în 2009.
Lear Corporation: 493 de angajaţi în 2009.
Subansamble Auto: 40 de angajaţi în 2009.
Nova Textile: 97 de angajaţi în 2009.

Bacău

Construcţii: 1.370 angajaţi.
Maşini-unelte: 327 angajaţi.
Prelucrarea lemnului: 280 angajaţi.
Industria chimică: 250 angajaţi.
Transporturi: 172 angajaţi.
Petrol: 154 disponibilizări (foraj petrolier-100 angajaţi, extracţie petrol-54)
Confecţii: 96 angajaţi.

Bihor

Construcţii: 278 de disponibilizaţi în 2009 (Marconst Marghita: 118 angajaţi,
Helios Astileu – 160)
Transport: Carpatic Vest Transport - 159 angajaţi în 2009.
Construcţii civile: Construct Mod Oradea - 100 angajaţi în 2009.
Ţiţei: Ecodiesel Oradea- 96 persoane în 2010.
Agricultură: Original Prod - 95 angajaţi în 2009.
Confecţii: Fabio&Ricky Tex - 74 angajaţi în 2010.
Metalurgica Industrial (construcţii)- 33 angajaţi în 2010.

Botoşani

Construcţii: 692 de disponibilizaţi.
Ascon: 150 de angajaţi în ianuarie 2009.
Clody M: 110 angajaţi iunie 2009.
Condacia: 110 angajaţi în decembrie 2009.
Constar: 36 de angajaţi în ianuarie 2009.
Disconstruct: 36 de angajaţi în ianuarie 2009.
Electro Alfa International: 113 angajaţi, august-septembrie 2009.
Euro Business Total: 48 de angajaţi în iunie 2009.
General Topcom (mobilă): 98 de angajaţi în 2009.
Grupul Industrial Electrocontact Total: 60 de angajaţi în aprilie 2009.
GTC Constructiones Total: 99 de angajaţi în 2009.
Conrec: 110 angajaţi în decembrie 2009.
Transghe Construct: 65 de angajaţi în 2009.
Semnal: 28 de angajaţi în ianuarie 2009.

Braşov
Remorci şi semiremorci: 1.143 de şomeri.
Trasporturi prin conducte: 662 de şomeri.
Maşini şi echipamente: 437 de şomeri.
Electrice: 240 de şomeri.

Buzău

Construcţii: 590 disponibilizaţi.
Conferic: 278 de angajaţi (174 în 2009, 104 în 2010).
Concifor: 68 de angajaţi (31 în 2009, 37 în 2010).
Prodfor:27 de angajaţi (2 în 2009, 25 în 2010).
Conprif: 81 de angajaţi (38 în 2009, 43 în 2010).
Kronberger Grup: 136 angajaţi în 2009.
Textile: 144 disponibilizaţi.
Alison Hayes : 38 de angajaţi în 2009.
Via Venezia Intimo e Corsetteria: 106 angajaţi în 2009.
Petrom: 132 de angajaţi în 2009.

Brăila

Textile: 452 de disponibilizaţi în 2009.
Mistral Due: 400 de angajaţi în ianuarie-februarie 2009.
NEO: 52 de angajaţi în 2009.
Celhart Donaris: 103 disponibilizaţi în 2009.
TMUCB Brăila: 89 de angajaţi în 2009.
Armax: 62 de angajaţi în 2009.
Luxcon Danube: 33 de angajaţi în 2009.
Promex: 208 angajaţi în 2009.

Bucureşti

Extracţie petrol şi gaze naturale: 2.008 de angajaţi (doar 20 din Bucureşti, restul în ţară).
Construcţii civile: 2.005 angajaţi (100 din Bucureşti, restul în provincie).
Jocuri de noroc şi pariuri: 857 angajaţi (141 în Bucureşti, restul în ţară).
Textile: 250 de angajaţi.
Extracţie minereuri: 360 de angajaţi în Abrud.

Caraş-Severin

Metalurgie: 111 de disponibilizaţi.
Textile: 108 de disponibilizaţi.
Construcţii civile: 83 de disponibilizaţi.

Călăraşi

AstralRom (confecţii metalice): 155 de angajaţi în 2009.
Textile: 193 de disponibilizaţi în 2009.
Plant Pull Budeşti (textile): 91 de angajaţi în 2009.
Foneast Olteniţa (textile): 102 angajaţi în 2009.
Romply Prod (lemn): 112 angajaţi în 2009.
Pic Călăraşi: 100 de angajaţi în 2009.
Prefab Călăraşi (materiale de construcţii): 360 de angajaţi în 2009.

Covasna

Textile: 160 de disponibilizaţi de la Secuiana şi 157 de la Seconf.

Constanţa

Operatori portuari: 589 de disponibilizaţi.
Socep 260 de angajaţi în 2009.
Constanţa South Container Terminal: 180 de angajaţi în 2009.
Minmetal: 29 de angajaţi în 2009.
Frial: 17 angajaţi în 2009.
Umex: 19 angajaţi în 2009.
Romtrans: 84 de angajaţi în 2009.

Cluj

Construcţii: 804 disponibilizaţi.
Mobilă: 401 disponibilizaţi.
Auto: 274 de disponibilizaţi.
Textile: 229 de disponibilizaţi.

Someş Dej (papetărie): 329 de angajaţi în decembrie 2009
Vlădeasa Huedin (mobilă): 201 de angajaţi în octombrie 2009
Toscano Turda (încălţăminte): 105 de angajaţi în octombrie 2009.
FM Confezioni (confecţii): 34 de angajaţi în decembrie 2009.
Napolact Huedin (lactate): 97 de angajaţi în decembrie 2009.
Cercon Arieşul (cărămizi): 133 de angajaţi în noiembrie 2009.
Sticlă Turda: 780 de şomeri.
Bega Minerale Industriale (nisipuri cuarţoase): 104 de angajaţi în 2009
Tirrena Scavi Spa Italia Sucursala Cluj (construcţii civile): 97 de angajaţi în 2009.
Transilvania Construcţii (construcţii civile): 180 de angajaţi în 2009
Turdeana (auto): 140 de angajaţi în decembrie 2009.
CH Transbeton Construcţii: 152 de angajaţi în februarie-mai 2009.
Nord Conforest (construcţii civile): 138 de angajaţi, februarie 2009.
Terapia (medicamente): 156 de angajaţi (între 2009-2010).
Remarul 16 februarie (construcţie cale ferată): 500 de angajaţi în 2009.
Fujikura Automobile: 134 de angajaţi în iulie 2009.
Samus Mex (mobilă): 200 de angajaţi în iunie 2009.
Textrom (textile): 90 de angajaţi, în mai 2009.
Romval (oţel): 133 de angajaţi în 2009.
2 Invest (construcţii căi ferate): 101 de angajaţi în ianuarie 2010.

Dâmboviţa

Textile: 345 disponibilizaţi.
Construcţii: 230 de disponibilizaţi.
Upet (echipamente foraj): 515 disponibilizaţi în 2009.
Petrom-308 disponibilizaţi în 2009.
Como Moreni (textile): 242 de angajaţi în 2009.
Cromsteel Industries (produc. ţevi oţel): 102 angajaţi în 2009.
Raider (componente pentru frigidere): 325 angajaţi (102 în 2009, 223 în 2010)
Multiproduct (fabrică de mobilă Bucureşti): 97 de angajaţi în 2009.
Confort Dâmboviţa (construcţii civile): 91 de angajaţi în 2009.
Elsid Titu (siderurgie): 90 de angajaţi în 2009.
Metex (textile): 83 de disponibilizaţi în 2009.
Mechel Târgovişte (minerit/metalurgie): 149 de angajaţi în 2009 şi 2010.
Mecanica Rotes (confecţii metalice): 76 de angajaţi în 2009.
Dâmboviţa Construcţii (construcţii civile): 47 de angajaţi în 2009.
Gheorghiu Company (construcţii civile): 25 de angajaţi în 2009.
Complis (construcţii): 33 angajaţi (21 în 2009, 12 în 2010).
Sarguinta SCM (confecţii): 20 angajaţi în 2009.
Edilitara Com Cons (construcţii civile): 16 angajaţi în 2010.
Inpressco Group (construcţii civile): 18 angajaţi în 2010.

Dolj

Construcţii civile: 1.153 de disponibilizaţi (835 în 2009 şi 318 în T1).

Galaţi

Construcţii: 2.557 disponibilizaţi (ICMRS Galaţi, Vega93).
ICMRS Galaţi (construcţii): 349 disponibilizaţi (276 în 2009 şi 73 în T1 din 2010).
Vega93 (construcţii): 2.208 disponibilizaţi (630 în ianuarie şi 1.578 în decembrie 2009).
Acelor Mittal (combinat de ţevi laminate): 500 de angajaţi.

Gorj

Petrom: 251 angajaţi (209 în mai 2009 şi 42 în februarie 2010).
Hidroconstrucţia: 184 de angajaţi (12 în martie, 172 în decembrie 2009).
Mirfo: 560 de angajaţi (219 în noiembrie 2009 şi 341 în 2010).
Concefa: 32 de angajaţi în ianuarie 2009.
Turbocim: 7 angajaţi în aprilie 2009.

Hunedoara

Textile: 337 disponibilizaţi (Mondoscarpa: 220 în 2010, Autocom Amicii GCL:117 în 2009.)
Key Safety Systems (componente auto): 272 angajaţi în 2009.
Foricon Deva (construcţii civile): 115 angajaţi în 2009.
Atomis International (electricitate): 109 angajaţi în 2009.
Soft Plus MM Aninoasa (canapele artizanale din piele): 107 angajaţi în 2009.

Harghita

Construcţii civile: 493 de disponibilizaţi.
Impex Aurora Miercurea Ciuc: 95 de angajaţi.
Triga: 77 angajaţi.
Terra Miercurea-Ciuc: 70 angajaţi.
Viaduct: 66 angajaţi.
Macops: 54 angajaţi.
Ben Mar Group: 42 angajaţi.
Sigapress: 36 angajaţi.
Exbeton: 31 de angajaţi
Tectum Company: 22 angajaţi.

Construcţii: 220 disponibilizaţi.
IND Group: 41 angajaţi.
Multiconstruct: 33 angajaţi.
Construcţii Marcu: 28 angajaţi.
Consunit: 27 angajaţi.
Apicom: 36 angajaţi.
Geplas: 34 angajaţi.
Consig Sighişoara: 21 angajaţi.

Textile: 404 angajaţi disponibilizaţi în Harghita
Confecţia Miercurea Ciuc: 271 angajaţi.
Artex Company: 43 angajaţi.
Danico: 40 angajaţi.
Harolt Miercurea-Ciuc: 27 angajaţi.
Romtop Industries: 23 angajaţi.

Ape minerale şi băuturi alcoolice: 140 de disponibilizaţi.
Tuşnad: 34 angajaţi.
Perla Harghitei: 22 angajaţi.
Tiva Harghita: 20 angajaţi
Mineral Quantum: 21 angajaţi.
Heineken România: 23 angajaţi.

Metalurgica:179 angajaţi.
Exploatarea minieră Harghita: 68 angajaţi.
Energo Metal Star (industria siderurgică): 35 angajaţi.
Comat Harghita (materiale industriale): 20 angajaţi.

Ialomiţa

Construcţii civile: 356 disponibilizaţi în 2009.
Construcţii: 114 disponibilizaţi în 2009.
Textile: 413 disponibilizaţi în 2009.
Chimică: 79 de disponibilizaţi.
Apolodor Feteşti: 36 de angajaţi în 2009.
Agrofam Holding şi Trading: 236 de angajaţi în 2009.
Oyl Company Slobozia: 69 de angajaţi în 2009.
Stan&Son Urziceni : 20 de angajaţi în 2009.
Pro Lid 99 Urziceni: 16 angajaţi în 2009.
Electrica Serv Sucursala Slobozia: 34 de angajaţi în 2009.
Amonil Slobozia: 79 de angajaţi în 2009.
Lamar Slobozia: 34 de angajaţi în 2009.
Alyson Hayes România Urziceni: 318 angajaţi în 2009.
C&D Fashion Slobozia: 45 de angajaţi în 2009.
Solar Construct: 94 de angajaţi în 2009.
Constrif Slobozia: 140 de angajaţi în 2009.
Omega Invest Slobozia: 20 de angajaţi în 2009.
Cinic Slobozia: 36 de angajaţi în 2009.
TBRCM Amara: 61 de angajaţi în 2009.
Consirom Slobozia: 55 de angajaţi în 2009.

Iaşi

Textile: 165 de disponibilizaţi (115 de la Teba Iaşi Industry Straight şi 50 de la Hippos Fashion)

Maramureş

Textile: 637 disponibilizaţi în 2009.
Negara: 34 de angajaţi în octombrie 2009.
Sauro Confex: 60 de angajaţi în august 2009.
Petra Plus: 124 de angajaţi (65 în mai, 59 în august 2009).
Lilly Conf: 68 de angajaţi în aprilie 2009.
Elle Moda: 10 angajaţi aprilie 2009.
SCM Mara: 292 de angajaţi martie 2009.
Vefi Moda: 35 de angajaţi în februarie 2009.
White Focus 14 angajaţi în aprilie 2009.
Confecţii metalice: 270 disponibilizaţi în 2009.
Euro Siag Impex: 51 de angajaţi între februarie-august.
Matrix: 20 de angajaţi în martie 2009.
Cimp: 50 de angajaţi în iunie 2009.
Hefex: 149 de angajaţi între iunie-octombrie 2009.
Lemn: 349 disponibilizaţi în 2009 şi 2010.
Nens: 21 de angajaţi în ianuarie 2009.
Sitel: 14 de angajaţi în ianuarie.
Iani Sig: 50 de angajaţi în februarie.
Karelia Upofloor: 75 de angajaţi în martie.
Italsofa: 141 de angajaţi în mai.
Novaartis: 20 de angajaţi în mai.
Bamgarden: 21 de angajaţi în ianuarie 2010.
Dind: 7 angajaţi în ianuarie 2010.

Construcţii:183 de disponibilizaţi.
Truck Sped: 26 de angajaţi în noiembrie 2009.
AZ Com: 14 angajaţi în februarie 2009.
Recomat: 15 angajaţi februarie 2009.
Construrom: 28 de angajaţi în februarie 2009.
Tramar: 31 de angajaţi în februarie 2009.
Chilia: 24 de angajaţi în februarie 2009.
Agifco: 45 de angajaţi în ianuarie 2009.
Metalurgie:222 disponibilizaţi (190 în martie 2009 de la Cuprom şi 32 în 2010 Cozmircom).

Extracţie (ICP Minereuri): 231 de disponibilizaţi în iunie 2009.

Mehedinţi

O firmă din confecţii: 329 de angajaţi în 2009.
Şantierul Naval Turnu-Severin: 302 de angajaţi în 2009.
Celrom (faliment, combinat de celuloză şi hârtie): 560 de angajaţi în 2009.
Meva (fabrica de vagoane): 251 de angajaţi în 2009.
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN): 275 de angajaţi în 2009.
Se aşteaptă încă 385 de angajaţi de la Meva în mai şi 219 de la Şantierul Naval Turnu-Severin, în iunie.

Mureş
Industria lemnului: 529 de disponibilizaţi în 2009.
Construcţii: 364 de şomeri (248 de şomeri în 2009 şi 116 în 2010).
Textile: 252 de şomeri (232 de şomeri în 2009 şi 20 în 2010).
Transport: 126 de şomeri (33 în 2009 şi 93 în 2010).
Industrie chimică: 70 de şomeri în 2010.
Metalurgie: 65 de şomeri în 2009.

Neamţ

Chimică: 290 de disponibilizaţi.
Auto: 110 disponibilizaţi.
Textile: 124 de disponibilizaţi(55 şi 69 în 2010).
Construcţii: 110 disponibilizaţi.

Olt

Construcţii civile: 1.023 angajaţi în 2009.
Textile: 241 angajaţi în 2009.
Mobilă: 32 de angajaţi în 2009.
Maşini şi utilaje: 312 de angajaţi în 2009.

Prahova

Fabricare maşini şi utilaje: 1.037 disponibilizaţi (830 din 2009 şi 207 angajaţi în 2010.)
Transporturi: 999 disponibilizaţi (724 în 2009 şi încă 275 angajaţi în 2010.)
Construcţii: 763 angajaţi în 2009.
Echipamente electrice: 692 angajaţi în 2009.
Produse textile: 644 disponibilizaţi (482 în 2009 şi încă 162 angajaţi în 2010.)
Extracţie petrol: 490 angajaţi în 2009.
Construcţii metalice: 377 angajaţi în 2009.
Produse nemetalice: 296 angajaţi în 2009.
Industria alimentară: 180 angajaţi în 2009.
Inginerie şi consultanţă: 169 angajaţi în 2009.

Satu Mare

Construcţii: 913 disponibilizaţi.
GSM Construct: 20 de angajaţi în ianuarie 2010.
Bocons: 32 de angajaţi în ianuarie 2010.
Tarr: 127 de angajaţi (43 în ianuarie 2010 şi 84 în ianuarie 2009).
Poszet: 13 angajaţi în ianuarie 2010.
Nord Construcţii 33 de angajaţi în ianuarie 2010.
Construcţii Montaj: 50 de angajaţi în ianuarie 2009.
Esrom Tel: 27 de angajaţi în ianuarie 2010.
Antrepriza 22: 31 de angajaţi în martie 2010.
Dominium: 292 de angajaţi (118 în ianuarie 2009 şi 174 în decembrie 2009).
Samcif: 94 de angajaţi în decembrie 2009.
Drumet Oas: 6 angajaţi în decembrie 2009.
Cseh Construct: 19 angajaţi în decembrie 2009.
Gati Const: 25 de angajaţi în decembrie 2009.
Daria Const Negreşti Oaş: 144 de angajaţi în aprilie 2009.

Textile: 625 disponibilizaţi.
Winsome România: 211 angajaţi în martie 2009.
Ardeleana Home Textiles: 142 de angajaţi în aprilie 2009 şi 34 în decembrie 2009.
Contric Alex Carei: 164 de angajaţi în mai 2009.
Linia Sport: 55 de angajaţi în martie 2009.
Îmbrăcămintea Soc. Coop.: 32 de angajaţi în martie 2009.
Unirea 50 Soc. Coop.: 21 de angajaţi în aprilie 2009.

CT Cable Valea Vinului: 245 de angajaţi în martie 2009.
Electrolux: 322 de angajaţi între iulie şi noiembrie 2009.
Wimob Tasnad: 114 angajaţi în 2009.
Polak Mob Carei: 48 de angajaţi în februarie 2009.

Sălaj

Construcţii: 235 de disponibilizaţi.
Mobilă: 537 de disponibilizaţi.
Textile: 304 de disponibilizaţi.

Cemacon (producător cărămidă): 143 de angajaţi.
Profil Glass (geamuri termopan):40 de angajaţi.
Izomat (materiale termoizolatoare): 52 de angajaţi.
Ovi Prod Com (producător mobilă): 241 de angajaţi.
Confecţia Jibou: 55 de angajaţi.
Valen Est Industries (producător mobilă): 45 de angajaţi.
Micro (mobilă): 71 de angajaţi.
Fujikura Automobile România (auto) 130 de angajaţi.
Confex: 40 de angajaţi.
Giacomo Exim (confecţii): 53 de angajaţi.
Tenaris Silcotub (ţevi din oţel): 110 de angajaţi.
Industries Elite (mobilă): 180 de angajaţi.
Drum Construct (construcţii civile): 91 de angajaţi.
CJ Marketing România (textile): 156 de angajaţi.

Sibiu

Textile: 118 disponibilizaţi.
Trans Euro Textile: 72 de angajaţi în 2009.
Business Construct: 46 de angajaţi în 2009.

Bechtel: 700 de angajaţi în 2010.
Industria chimică
Rehau: 32 de disponibilizaţi în martie 2009.

Suceava

Test Prima Suceava (confecţii metalice): 127 de angajaţi.
Minibucovina Vatra Dornei (minier) închisă: 122 de angajaţi.
Civica Group Suceava (construcţii civile): 118 angajaţi.

Teleorman
Textile: 343 de disponibilizaţi.
Danae Textile Roşiorii de Vede: 232 angajaţi.
Panorea Textile: 38 angajaţi.
Comixt Roşiorii de Vede: 25 angajaţi.
Alcomed Prod Roşiorii de Vede: 48 de angajaţi.

Construcţii: 408 disponibilizaţi.
Antreprenorul Roşiori: 62 de angajaţi în 2009.
Simca Alexandria: 23 angajaţi în 2009.
Ram Construct: 45 de angajaţi în 2009.
Trust Construct Roşiori: 74 de angajaţi în 2009.
Hidro Olt Alexandria: 139 de angajaţi în 2010.
Simca Alexandria: 59 de angajaţi în 2010.
Iaica Alexandria: 6 angajaţi în 2010.

Petrom: 296 disponibilizaţi în 2009.
Maşini-utilaje: Koyo Alexandria 650 de disponibilizaţi.

Timiş

Textile: 1.181 disponibilizaţi.
Construcţii civile: 455 de disponibilizaţi.
Electrice-electrocasnice: 1.792 de disponibilizaţi.
Auto: 1.736 de disponibilizaţi.
Lasselsberger: 150 de angajaţi în decembrie 2009.
Construcţii Feroviare Timişoara: 112 de angajaţi în 2009.
Zoppas Industries: 116 angajaţi în aprilie 2009.
Lisa Draxlmaier Timişoara: 354 de angajaţi în martie 2009.
Vogt Electronic: 124 de angajaţi în decembrie 2009.
Ro Alto Gradimento: 170 de angajaţi în 2009.
Rilug: 440 de angajaţi (171 în ianuarie 2009, 269 în mai 2009).
Nubes: 29 disponibilizaţi în 2009.
Maras Textile: 27 de angajaţi în iunie 2009.
Eybl Automotive România: 1.382 de angajaţi.
Sport SAG: 179 de angajaţi în ianuarie 2009.
Ital Rom Construcţii: 135 de angajaţi în ianuarie 2009.
Forever Pipe: 32 de angajaţi în ianuarie 2009.
Raris: 47 de angajaţi în ianuarie 2009.
Fatidor Jimbolia: 51 de angajaţi în ianuarie 2009.
Euroconstruct: 129 de angajaţi în total (94 în martie 2009, 35 în iunie).
Coop. Încălţămintea: 84 de angajaţi în februarie 2009.
Flextronics România: 614 de angajaţi (februarie-iunie 2009).
Shubert: 475 de angajaţi (ianuarie-mai).
Jurgenhake România: 119 de angajaţi în iunie.
Delphi Packard România: 344 de angajaţi în iunie 2009.
GP&Company: 140 de angajaţi în mai 2009.
Rieker România: 61 de angajaţi în aprilie 2009.
Gantois: 200 de disponibilizaţi
Grupul francez Gantois şi-a întrerupt operaţiunile din România şi a trimis în şomaj 200 de angajaţi. Grupul s-a relocat în Franţa.

Tulcea

Textile: 366 disponibilizaţi în 2009.
Construcţii civile: 200 de disponibilizaţi.
Construcţii nave: 118 de disponibilizaţi.
Cimex (construcţii civile): 159 de angajaţi. Urmează încă 18.
Hidrotehnica Galaţi (construcţii navale): 25 de angajaţi în 2009.
Voicila Trading Company (construcţii civile): 41 de angajaţi în 2009.
FISE Electrica Serv: 34 de angajaţi în 2009.
Cris Textil: 24 de angajaţi în 2009.
Confecţia Mod Tulcea: 24 de angajaţi în 2009.
Eastern (confecţii): 275 de angajaţi în 2009.
Pytconf Macin: 43 de angajaţi în 2009.
Modern Ambient (rigips, termopan): 60 de angajaţi în 2009.
Mivnav (construcţii nave): 20 de angajaţi în 2010.
Arhitectnav (construcţii nave): 33 de angajaţi în aprilie 2010.
Aktiv Ship (nave): 40 de angajaţi în aprilie 2010.

Vaslui
Auto: 622 de disponibilizaţi (2009).
Minerit: 378 disponibilizaţi (348 în 2009 şi 30 în 2010).
Textile: 234 de disponibilizaţi (2009).
Construcţii: 260 disponibilizaţi (129 în 2009 şi 131 în 2010)
Industria alimentară: 66 disponibilizaţi în 2010.

Vâlcea
Construcţii: 405 de şomeri.
Turism: 293 de şomeri.
Textile: 136 de disponibilizaţi.

Vrancea
Textile: 318 disponibilizaţi.
Construcţii: 437 disponibilizaţi.
Construcţii metalice: 165 de şomeri.
Metale feroase: 400 de şomeri.

Judeţele Iaşi şi Giurgiu nu au dorit să comunice informaţii relevante pentru acest subiect.
Sursă: AJOFM-urile din tara si companiile.

De ce ai face asta? Pentru cine si, mai ales, cum?

DE CE?

In primul rand, pentru ca te pricepi. Pentru ca stii cum sa conduci un business, pentru ca ai idei despre cum sa il dezvolti, pentru ca ai abilitati de lider si pentru ca stii cum ca coordonezi oamenii.
Pasiunea este un element cheie. Se zice uneori ca pentru ceea ce faci, trebuie sa fi nascut. Ei bine, sunt de parere ca daca pui pasiune in ceea cea faci, daca iti place si crezi in tine si in business-ul tau, talentul se poate naste si nu tu sa fii nascut cu talent. Pardon, gresesc. Talentul se cultiva. Si chiar merita.

Pentru CINE?

TU. Pentru tine, pentru cariera ta, pentru viitorul tau, pentru traiul tau, pentru familia pe care o ai sau vrei sa ti-o construiesti. Pentru fiecare lucru care iti defineste viata. Daca te simti in stare si ai puterea si incredere in fortele proprii, nu mai incape indoiala ca trebuie sa incepi propria afacere. Sau sa dezvolti una cu un partener, lucru des intalnit. O faci pentru viitor.

CUM?

Aici e aici…
Stiti ca ideile geniale vin greu. Si, trebuie sa recunoastem, ca sa ai succes ca business man/woman, trebuie sa ai idei nu geniale, dar inovative, care sa te diferentieze pe piata din business, pentru ca vedem la tot pasul evenimente peste evenimente, sesiuni de workshopuri si traininguri organizate de diversi antreprenori si de diverse companii. Trebuie sa vii cu ceva ALTFEL decat restul.

Si … totusi…cum?

• Think out of the box - pentru ca tot vorbeam de idei geniale…
• Insipra-te din afara - mediul internatinal este destul de abundent in oameni de succes
• accepta provocari - nu da inapoi de la propuneri de care iti este frica, te vei adapta din mers
• Fii deschis cu oamenii - accepta parteneri care simti ca pot aduce valoare business-ului tau
• Incredere si rabdare - la inceput e mai greu…
• pune pasiune
• fii pe faza - informeaza-te, citeste ziare/reviste/articole pe internet , uramareste stirile
• fa research deapre o idee care ti-a venit, despre cine/ce/cum se pliaza pe proiectul pe care este pe cale sa il concepi
• concurenta, bat-o vina! - follow it!

Si la final…fi tu insuti!